Martiri Romani din Transilvania  
»HomeHome
»Martiriul Bisericii Ortodoxe Române din ArdealMartiriul Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal
»Masacre din 1917-1919Masacre din 1917-1919
»Teroarea horthystăTeroarea horthystă
»Decembrie 1989Decembrie 1989
»Târgu Mureş 1990Târgu Mureş 1990
»CriminaliCriminali
»Filme, documenteFilme, documente
»FotografiiFotografii


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania



Martiri Romani din Transilvania

"Natia ungară este cea mai splendidă realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoaste decât victoria. In noi fierbe sângele lui Attila, al lui Arpad si al lui Ghinghis-Han"..
"Nincs kegyelem" (Fără îndurare) de Ducso Csaba, Budapesta, 1939


 
65 de ani de la Diktatul de la Viena

65 de ani de la Diktatul de la Viena- pentru ca istoria sa nu se repete -

"...Vin refugiati romani. Vin cu sutele, cu miile pe drumul pribegiei, sa-si caute un camin nou, parasind pamantul stramosilor, vetrele fericite, agoniseala unei vieti intregi, ca undeva, departe de pamantul natal, sa inceapa o viata noua...In teritoriile ocupate, oamenii sunt arestati cu sutele, sunt loviti, batuti, torturati..."
(Ferenczy Gyorgy, "Golgota in Transilvania", 1941)

La 30 august 1940, Romaniei i-a fost impus criminalul dictat de la Viena. Drept urmare, Ungaria a cotropit o parte a stravechiului pamant romanesc al Transilvaniei. Un teritoriu in suprafata de 43.492 km, cu o populatie de 2609007 locuitori - mai mult de jumatate romani si numai 37% maghiari si secui - intra sub dominatia Budapestei.
Intre septembrie 1940 - octombrie 1944, pentru romanii aflati sub ocupatia ungara viata de zi cu zi s-a transformat intr-o necontenita si cutremuratoare tragedie.
  »» continuare
 
Dictatul de la Viena. Atrocitati maghiare contra românilor
Dictatul dela Viena, impus Romaniei de Germania nazista si Italia fascista, la cererea insistenta a Ungariei horthyste, a fost unul din cele mai brutale acte de brigandaj international savarsite in preajma si in cursul celui de al doilea razboi mondial. Se smulgea prin acest nedrept si repudiat act, din trupul Romaniei, un teritoriu de 42,243 km.2 cu o populatie de 2.603.589 locuitori, dintre care 1.304.898 romani si numai 968.000 maghiari.   »» continuare
 
IERTĂM, DAR NU UITĂM!
Răzvan Ducan, Revista Agero Stuttgart
Pe lângă tristele adevăruri ştiute şi numite Trăznea, Ip, Moisei, Sărmaşu, Sucutard, Mureşenii de Câmpie, etc. din timpul odiosului Dictat de la Viena şi al perioadei imediat următoare celui de al II-lea război mondial, sunt şi adevăruri nespuse încă, sau spuse parţial. Un exemplu edificator: satul Corneşti, din judeţul Mureş.

Dictatul, impus samavolnic României, la 30 august 1940, de către Germania hitleristă şi Italia fascistă, răpea acesteia nord-vestul Transilvaniei, anexându-l Ungariei. Mai exact un teritoriu de 43.429 kmp, cu peste 2.667.000 de locuitori, din care mai multe de jumătate erau români. Ungaria vedea în acest fapt al anexării un prim-pas pentru ţelul său revizionist, revanşard, de anihilare a Tratatului de la Trianon din 1920, şi de refacere a himerei "Ungariei Milenare", (şi) prin alipirea la ea a întregii Transilvanii. Văzându-se cu aceşti "primi saci în căruţă", datorită "manei cereşti" primite de la Hotelul Belvedere din Viena, în acel sfârşit de august '40, Ungaria horthystă a considerat necesar, ca un pas spre dezideratul propus, anihilarea, cu orice preţ, a elementului românesc preponderent. S-a văzut, astfel, pusă în postura de a avea posibilitatea punerii în practică a ideilor permanentei propagande antiromâneşti făcute, după, dar şi înainte, de Trianon.
  »» continuare
 
Când ţara si-a pierdut identitatea (1)
Raoul Şorban, Invazie de stafii
Protestul popular, oricât a fost el de energic, nu putea avea o pondere reala in modificarea deciziei de la Viena. Tot ce se spunea, se scria, se simtea ori se striga pe strazi, toate incercarile de a infrunta Diktatul se dovedeau a fi neputincioase in fata mecanismului puterii si a birocratiei politice manevrate de Germania, Italia si U.R.S.S. Aliantele si garantiile acordate României anterior anului 1940 cuprinse in documentele parafate cu buna credinta si speranta, datorita schimbarii brusce intervenita pe scena politica mondiala prin intelegerea dintre Germania nazista si Uniunea Sovietica, nu mai aveau nici o valoare intrinseca pentru România.
  »» continuare
 
Solutii politice prin crime
Raoul Şorban, Invazie de stafii
Situatia românilor si evreilor din Transilvania de Nord (Ungaria) poate fi asociata cu invazia - si practica - raului, cu brutalizari, prigoane sadice practicate de institutii ungare de stat si sub indrumarea acestora, ca si de oameni de rând, care, acceptau cu supusenie obiceiul vremii. Printre practicantii raului a predominat tipul omului supus, ascultator, conformist, gata mereu si oricând sa satisfaca intentiile si dorintele puterii statului. Puterea avea nevoie de executanti dispusi sa tina sub controlul teroarei intreaga sfera a vietii "nationalitatilor" ca sa obtina supunerea timorata a cetatenilor. In momentul culminant al antisemitismului maghiar din anii razboiului, când au fost organizate ghetourile si convoaiele de deportati spre lagarele de exterminare din afara tarii (Ungariei), au fost ucisi 618.000 de evrei din Ungaria, din care aproximativ 200.000 erau transilvaneni. In privinta românilor exterminati, autoritatile Ungariei au preferat ca acestia sa fie anihilati prin structurile militare, intrucât in cadrul unei armate, aflata pe picior de razboi, puteau fi exterminati oameni fara limita si cu sânge rece, fiindca legile imperativelor militare pot justifica si asemenea actiuni.
  »» continuare
 
Ziua Inălţarii Sfintei Cruci - Ziua martirilor neamului românesc!
Noaptea Sfintei Cruci a neamului românesc "Şi sus pe crucea crâncenă, pe care
stă Neamul nostru-nsângerat, Tu scrie,
Iisuse, un aprins inel de soare,
ca semn al Învierii ce-o sa vină."
Radu Gyr

Noaptea Sfintei Cruci a neamului românesc

"O viaţă întreagă am fost obsedat de sentimentul singurătăţii, dar acum sunt cu adevărat copleşit de acest sentiment. Am rămas singurul supravieţuitor al Odiosului Masacru de la Ip, a cărui inimă încă mai bate.
Pe retina minţii mele nu s-a şters niciodată culoarea sângelui ţâşnit în urma glonţului tras asupra unor oameni nevinovaţi. În urechi simt golul amar lăsat de bubuitul armelor în miez de noapte.. Încă mai trăiesc pentru că sunt în măsură să rostesc cuvântul Ip.
Vă iert pe toţi, pentru toate!"

Gavril Butcovan, singurul supravieţuitor al Masacrului de la Ip, 13-14 Septembrie 1940, Noaptea Inălţarii Sfintei Cruci

"Documentele importante pentru elucidarea dramaticelor evenimente care s-au petrecut in comuna Ip de Ziua Crucii, in sângeroasa noapte de 13 spre 14 septembrie 1940 au fost descoperite in ultimele decenii in Arhiva Ministerului Apărării Naţionale a Republicii Ungare. Conform acestora se urmărea instaurarea terorii şi legalizarea ei împotriva populatiei româneşti din teritoriile ocupate prin Diktatul de Viena. Conform Decretului 6440/1940, trupele de ocupatie au organizat un scenariu care să justifice masacrul comis in satul Ip şi în localităţile din jur. Stârneşte profundă consternare un asemenea ordin militar dat in timp de pace pe un teritoriu cedat şi ocupat pe baza unui "arbitraj", impotriva unei populatii civile neînarmate. Este evidentă tenta de a instaura teroarea si spaima, de a inhiba şi nimici orice împotrivire in teritoriile ocupate."
  »» continuare
 
Pagini din calvarul românilor covăsneni, în timpul ocupaţiei horthyste, din toamna anului 1940
Dr. Ioan Lăcătuşu
(în "ANGVSTIA", nr. 11, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2007, p. 275-288)

Deoarece trecerea timpului aşterne o nepermisă uitare peste suferinţele românilor din Ardealul de Nord, din perioada ocupaţiei horthyste, acum când susţinătorii autonomiei teritoriale a aşa zisului Ţinut Secuiesc, continuă demersurile pentru realizarea unui proiect anacronic şi antiromânesc, este cazul să readucem în atenţia opiniei publice, prin intermediul documentelor de arhivă, câteva pagini din calvarul trăit de românii covăsneni. Cele prezentate, sunt doar crâmpeie din etnogenocidul de care au "beneficiat" românii din Ardealul de Nord, în perioada ocupaţiei horthyste, şi în anii care au urmat, inclusiv în timpul Regiunii Autonome Maghiare, dar constituie argumente convingătoare care stau la baza hotărârii românilor din zonă, şi din întreaga ţară, de a nu accepta, sub nici o formă, autonomia propusă de liderii maghiari.
  »» continuare
 
Monumente comemorative ale eroilor neamului din judeţele Harghita şi Covasna
Marian Nencescu
Direcţia Informare şi Relaţii Publice

(în "ANGVSTIA", nr. 10, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2006, p. 227-234)

1. Întoarcerea la eroi

La 8 septembrie 1994, Armata Română dezvelea o placă de marmură pe faţada primăriei din municipiul Sfântul Gheorghe, judeţul Covasna, în memoria sacrificiului ostaşilor care au eliberat oraşul de ocupaţia hortystă. Se împlineau 50 de ani de la acel eveniment. Cu acelaşi prilej, fusese renovat şi monumentul închinat locotenentului David Păiuş, de la Arcuş. Făcuse parte din Divizia 1 Vânători de Munte, şi murise la 7 septembrie 1944, în luptele pentru cucerirea cotei 620,2, din apropiere.
  »» continuare
 
Situaţia refugiaţilor transilvăneni din teritoriul cedat vremelnic Ungariei hortyste stabiliţi temporar în judeţele Neamţ şi Bacău
Prof. Constantin Păduraru

(în "ANGVSTIA", nr. 11, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2007, p. 259-268)

Dictatul de la Viena din 30 august 1940, prin care Germania şi Italia împreuna cu Ungaria au impus României cedarea unei părţi însemnate a teritoriului românesc al Transilvaniei a avut consecinţe politice, economice, demografice şi sociale.

La foarte scurt timp de la impunerea dictatului arbitrar României, autorităţile maghiare hortyste au trecut la măsuri de forţă pentru îndepărtarea populaţiei româneşti din teritoriul cedat. Această populaţie, înspăimântată de autorităţile hortyste, batjocorită şi umilită s-a văzut nevoită să ia calea pribegiei peste munţi în România liberă şi neocupată şi să încerce să se stabilească pentru o vreme în anumite zone ale ţării. Drama românilor ajunşi în această situaţie este bine reflectată de documentele vremii din perioada 1940-1944. În condiţii dificile, cu foarte puţine bunuri asupra lor, numeroşi români au trecut munţii şi au găsit în Moldova solidaritatea umana şi cea a autorităţilor judeţene şi locale.
  »» continuare
 
Metode, mijloace şi acţiuni subversive care au vizat destrămarea României (1919-1944)
Drd. Alin Spânu
Centrul de Studii Euro-Atlantice, Bucureşti
(în "ANGVSTIA", nr. 11, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2007, p. 195-200)

Dictatul impus în fosta capitală a imperiului habsburgic, Viena, la 30 august 1940, de miniştrii afacerilor externe ai Germaniei şi Italiei a obligat România să cedeze Ungariei o parte din Transilvania (1) cu o suprafaţă de aproape 50.000 kmp, a cărei populaţie cuprindea, după datele stabilite de Instituitul Central de Statistică al României, la 1 ianuarie 1940, 2.612.102 locuitori, dintre care 1.314.654 români, 969.176 unguri şi 328.272 de alte naţionalităţi (germani, evrei, ruteni, slovaci etc.).
  »» continuare
 
Serviciul Special de Informaţii atenţionează: Revizionism maghiar sub cupola bisericii (1941)
drd. Alin Spânu
Facultatea de Istorie, Geografie şi Filosofie,
Universitatea din Craiova

(în "ANGVSTIA", nr. 10, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2006, p. 163-170)

Anul 1940 a adus României ample mutilări teritoriale, consecinţele pactului Ribbentrop-Molotov (semnat la 23 august 1939), dar şi scadenţa unei politici externe greşite, care s-a încrezut prea mult în tratate şi n-a perceput corect şi la timp noile realităţi geopolitice din Europa. Pe lângă pierderea Basarabiei, nordului Bucovinei şi Herţei, Transilvania, leagănul istoriei naţionale, ţinutul cel mai sensibil pentru toţi românii, a fost ciuntit (cca. 48.000 km2.) şi oferit Ungariei prin Dictatul de la Viena, la 30 august 1940, de către Germania şi Italia. Pentru a demonstra nedreptatea "arbitrată" de Berlin şi Roma, generalul Antonescu a ordonat Serviciului de Studii şi Documentare (SSD) din cadrul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (PCM) să alcătuiască un material comparativ despre situaţia românilor din Ungaria şi a maghiarilor din România în perioada 1920-1940.
  »» continuare
 
Refugiaţi transilvăneni la Râmnicu Sărat şi Buzău (1940 -1941)
Prof. Dr. Constantin I.Stan
(în "ANGVSTIA", nr. 8, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2004, p. 205-216)

După cum este cunoscut, Consiliul de Coroană, convocat în noaptea de 30 august 1940, a hotărât cedarea fără luptă a peste 40.000 km² din teritoriul Transilvaniei, deşi unii oameni politici de marcă precum Iuliu Maniu sau Nicolae Iorga s-au opus acestui rapt teritorial(1)1. La 30 august 1940 Dictatul de la Viena a fost semnat.
  »» continuare
 
De unde atâta ură?
Suciu T. Vasile
(în "Buletinul Ligii cultural-creştine Andrei Şaguna 2002-2005", Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2006, p. 31-36)

La Editura Tipomur, din Tg. Mureş, în anul 2004, a apărut lucrarea "De unde atâta ură?" purtând semnătura distinsului cercetător al istoriei militare SUCIU T. VASILE. Din ampla şi documentata lucrare, redăm integral Argumentul, redactat de col. dr. Mircea Dogaru şi referirile la evenimentele petrecute în perioada 1940 - 1944, în localităţile fostelor judeţe Ciuc, Odorhei şi Trei Scaune.
  »» continuare
 
atrocitatile ungurilor

Tăranul român Onet Petre din satul Ianculesti (jud. Satu Mare), schingiuit de trupele de ocupatie maghiare în noaptea de 11 Octombrie 1940 si decedat la 31 Octombrie în spitalul central din Arad
 
Martiri Romani din Transilvania

»Martiriul BisericiiMartiriul Bisericii
»Parohia Aita MareParohia Aita Mare


Martiri Romani din Transilvania

»Diktatul de la VienaDiktatul de la Viena
»Aparatul represiv horthystAparatul represiv horthyst
»Atrocităţi maghiareAtrocităţi maghiare
»Aita SeacăAita Seacă
»Câmpia TurziiCâmpia Turzii
»CiumirnaCiumirna
»CucerdeaCucerdea
»HâdaHâda
»HalmăjdHalmăjd
»HodoşHodoş
»HuedinHuedin
»IanculeştiiIanculeştii
»IpIp
»LăscudLăscud
»LuduşLuduş
»MoiseiMoisei
»Mureşenii de CâmpieMureşenii de Câmpie
»Prundu BârgăuluiPrundu Bârgăului
»SărmaşuSărmaşu
»TrăzneaTrăznea
»ZalăuZalău


Martiri Romani din Transilvania

»ZalăuCrime maghiare in Nordul Ardealului
»ZalăuPresa maghiara anti-Romania
»ZalăuFilme
»ZalăuDocumente, carti
»ZalăuImnul Eroilor



Home |  Filme |  Fotografii |  contact@martiriromani.com
GID-România  | CivicNet-Piata Universitatii  | CivicMedia  | Victor Roncea  | Dan Tanasa  | Condeiul Ardelean
Muzee din Maramures  | Muzeul National al Refugiatilor  | Parohia Aita Mare  | Forumul Civic al Românilor din Harghita si Covasna
Sindicatul C.T.F. Brasov 2007