Martiri Romani din Transilvania  
»HomeHome
»Martiriul Bisericii Ortodoxe Române din ArdealMartiriul Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal
»Masacre din 1917-1919Masacre din 1917-1919
»Teroarea horthystăTeroarea horthystă
»Decembrie 1989Decembrie 1989
»Târgu Mureş 1990Târgu Mureş 1990
»CriminaliCriminali
»Filme, documenteFilme, documente
»FotografiiFotografii


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania



Martiri Romani din Transilvania

"Natia ungară este cea mai splendidă realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoaste decât victoria. In noi fierbe sângele lui Attila, al lui Arpad si al lui Ghinghis-Han"..
"Nincs kegyelem" (Fără îndurare) de Ducso Csaba, Budapesta, 1939


 
I. Organizarea administrativă şi ascensiunea vieţii bisericeşti în judeţele Trei Scaune (Covasna) şi Ciuc (Harghita)
Pr. Iustin Răzvan Gârleanu: Biserica românească din ţinutul secuizat in perioada horthystă (lucrare de licenţă)

Biserica Ortodoxă Română a modelat mentalitatea românească de-a lungul veacurilor în aşa fel ca românii din toate zonele istorice să convieţuiască într-o singură ţară în pace şi armonie deplină cu celelalte nationalităţi convieţuitoare existente de-a lungul vremii, pe teritoriul dintre Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră.

Analizând Istoria Românilor putem spune, că au trecut veacuri de jertfă şi suferinţă, până când acest vis măreţ al unităţii, să devină într-o zi realitate. Dacă poziţia noastră geografică a fost de-a lungul timpului nefavorabilă deoarece aici, în spaţiul acesta carpato-danubiano-pontic am fost nevoiţi să facem faţă de-a lungul vremii, "furtunilor" care s-au abătut peste noi de la Răsarit la Apus şi de la Apus la Răsărit, totuşi elementul edificator pentru dăinuirea românilor a fost Biserica cea care a contribuit la "formarea şi afirmarea conştiinţei de unitate naţională şi bisericească a românilor de pretutindeni, în vremea când aceştia erau nevoiţi să trăiască în mai multe ţări româneşti" aşa cum spunea adormitul întru fericire, Teoctist, Patriarhul României. 1.
  »» continuare
 
II. Propaganda revizionistă din biserica în perioada interbelică.
Pr. Iustin Răzvan Gârleanu: Biserica românească din ţinutul secuizat in perioada horthystă (lucrare de licenţă)

În perioada de după 1918 bisericile maghiare în afara activităţiilor bisericieşti, au mai avut şi alte activităţi şi ne referim la cea revizionistă în rândul credincioşilor, uneori în mod sporadic alteori într-un mod mai accentuat. Ideile cu caracter revizionist erau răspândite în rândul maselor prin filiera preoţilor catolici, dar şi a pastorilor reformaţi şi unitarieni.
  »» continuare
 
IV. Biserica românească în perioada 1940-1944, şi încercările de deznaţionalizare în arcul intracarpatic.
Pr. Iustin Răzvan Gârleanu: Biserica românească din ţinutul secuizat in perioada horthystă (lucrare de licenţă)

Imediat după pronunţarea Dictatului de la Viena şi administraţia românescă împreună cu armata şi instituţiile publice sunt obligate să se retragă peste graniţa trasată la Viena în seara zilei de 30 septembrie. În urma acesteia a rămas populaţia românescă majoritară şi Biserica Ortodoxă împreună cu cea Greco-Catolică, care dispuneau de o organizaţie specifică, rezultată din strădania seculară de a-şi păstra fiinţa spirituală proprie. Biserica de altfel constituia o mare forţă de menţinere a unităţii şi individualităţii spirituale şi naţionale a românilor şi de aici de a însufleţii aspiraţia românilor de a se reuni cu patria mamă.

Maghiarii erau conştienţi de rolul Bisericii Ortodoxe în menţinerea conştiinţei naţionale în Ardeal, şi de aceea au încercat prin toate mijloacele să distrugă instituţia bisericii. Chiar dacă în tot Ardealul Biserica Ortodoxă împreună cu membrii şi clerul ei au fost supuşi progoanei horthyste, totuşi în nicio altă parte din Ardealul ocupat nu au fost distruse atâtea bisericii pe suta de kilometri pătraţi, ca în zona secuizată.
  »» continuare
 
IV.1. Drama Bisericilor şi a comunităţiilor româneşti în judeţul Trei Scaune (astăzi Covasna)
Pr. Iustin Răzvan Gârleanu: Biserica românească din ţinutul secuizat in perioada horthystă (lucrare de licenţă)

Judeţul Covasna de astăzi nu a avut aceeaşi denumire întodeauna, ci în perioada interbelică şi puţin după aceea s-a numit Trei Scaune sau Treiscaune. Denumirile acestea apar după cum le-am enumerat diferit în documente de la o perioadă la alta.

Aita Mare
În localitatea Aita Mare, judeţul Trei Scaune, clădirea biserici ortodoxe a fost jefuită şi devastată iar din biserica unitariană aflată mai sus pe o colină s-a tras cu mitraliera. Credincioşii ortodocşi au fost trecuţi cu forţa la cultele maghiare. Preotul Ioan Bunuş a fost izgonit iar căminul Asociaţiei ASTRA confiscat. 37 Din mărturile oamenilor am aflat că în toamna anului 1940, maghiarii din comună au vrut să demoleze biserica din temeli, însă un sătean pe nume Alexandru Pop, a trecut Oltul înotând, şi a anunţat armata română aflată pe graniţă la Apaţa. Aceştia au îndreptat bateria şi au tras câteva zile, descurajând faptele celor care au vrut să dărâme biserica. Biserica este construită în stil bizantin şi este plasată în mijlocul satului.
  »» continuare
 
IV.2. Drama Bisericilor şi a comunităţiilor româneşti în judeţul Ciuc

Pr. Iustin Răzvan Gârleanu: Biserica românească din ţinutul secuizat in perioada horthystă (lucrare de licenţă)

În judeţul Ciuc (astăzi Harghita), populaţia secuiască a fost mai compactă din punct de vedere etnic, încă înainte de anul 1918, dar asta nu înseamnă că în această zonă nu au existat români, însă aceştia au fost maghiarizaţi în perioada 1867-1918 sau chiar, astfel că sunt localităţi întregi în judeţul Harghita unde întâlnim comunităţi compacte din punct de vedere etnic. Dar tot aici găsim urme ale românilor care au trăit odinioară pe aceste meleaguri.
În perioada horthystă comunităţile româneşti ortodoxe şi greco-catolice au avut de suferit de pe urma şovinilor unguri ca şi în judeţul vecin Trei Scaune (Covasna).
  »» continuare
 
atrocitatile ungurilor

Ruinele bisericii românesti din comuna Căpeni, judetul Trei Scaune, zidită în 1876, una dintre primele biserici românesti dărâmate de ocupantii unguri (Octombrie 1940)
 
Martiri Romani din Transilvania

»Martiriul BisericiiMartiriul Bisericii
»Parohia Aita MareParohia Aita Mare


Martiri Romani din Transilvania

»Diktatul de la VienaDiktatul de la Viena
»Aparatul represiv horthystAparatul represiv horthyst
»Atrocităţi maghiareAtrocităţi maghiare
»Aita SeacăAita Seacă
»Câmpia TurziiCâmpia Turzii
»CiumirnaCiumirna
»CucerdeaCucerdea
»HâdaHâda
»HalmăjdHalmăjd
»HodoşHodoş
»HuedinHuedin
»IanculeştiiIanculeştii
»IpIp
»LăscudLăscud
»LuduşLuduş
»MoiseiMoisei
»Mureşenii de CâmpieMureşenii de Câmpie
»Prundu BârgăuluiPrundu Bârgăului
»SărmaşuSărmaşu
»TrăzneaTrăznea
»ZalăuZalău


Martiri Romani din Transilvania

»ZalăuCrime maghiare in Nordul Ardealului
»ZalăuPresa maghiara anti-Romania
»ZalăuFilme
»ZalăuDocumente, carti
»ZalăuImnul Eroilor



Home |  Filme |  Fotografii |  contact@martiriromani.com
GID-România  | CivicNet-Piata Universitatii  | CivicMedia  | Victor Roncea  | Dan Tanasa  | Condeiul Ardelean
Muzee din Maramures  | Muzeul National al Refugiatilor  | Parohia Aita Mare  | Forumul Civic al Românilor din Harghita si Covasna
Sindicatul C.T.F. Brasov 2007