Martiri Romani din Transilvania  
»HomeHome
»Martiriul Bisericii Ortodoxe Române din ArdealMartiriul Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal
»Masacre din 1917-1919Masacre din 1917-1919
»Teroarea horthystăTeroarea horthystă
»Decembrie 1989Decembrie 1989
»Târgu Mureş 1990Târgu Mureş 1990
»CriminaliCriminali
»Filme, documenteFilme, documente
»FotografiiFotografii


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania


 Martiri Romani din Transilvania back 

Atrocităţile din 22 decembrie 1989 Tg. Secuiesc - Raportul Harghita - Covasna
www.agache.org


Fragmente din Raportul Harghita Covasna

CONCLUZIILE RAPORTULUI HARGITA - COVASNA


REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE ŞI EVENIMENTELE LEGATE DE ACEASTA ÎN JUDEŢELE HARGHITA ŞI COVASNA


Revoluţia din Decembrie 1989 a izbucnit şi în judeţele Harghita şi Covasna având un caracter anticeauşist şi anticomunist, la ea participând în egală măsură, români, maghiari şi secui.

Ulterior principale ei obiective au fost interpretate de unele persoane ca un eveniment exclusiv maghiar, declanşându-se procesul de marginalizare a românilor care locuiau în zona respectivă. Încă din primele zile de după izbucnirea revoluţiei, în cele două judeţe s-au comis atacuri asupra unor sedii de miliţie şi securitate, fiind distruse parţial sau în totalitate 38 din acestea…


Primii asupra cărora secuii şi maghiarii şi-au vărsat furia au fost miliţienii şi securiştii care, deşi nu au reacţionat prin folosirea armamentului din dotare, au fost molestaţi batjocoriţi, omorâţi în mod bestial. Li s-a dat foc la case, li s-au ars bunurile pe care le posedau sau le - au fost furate, aceste lucruri întâmplându-se la 200 de domicilii ale cadrelor de miliţie şi securitate, … . Acţiunile agresive au continuat două trei zile după începutul revoluţiei, mai ales în mediul rural, căutându-se cadrele de naţionalitate română din fostele organe de putere şi ordine,…
Uneori motivaţia înlocuirii unor persoane cu funcţii de conducere a fost explicată, aşa cum s-a întâmplat la Tribunalul judeţean Covasna: "Menţinerea în funcţie a celor în cauză - preşedintele tribunalului, procurorul şef ( subl. n. ) - nu se mai justifică, întru-cât judeţul a devenit secuiesc. Această explicaţie, consemnată în acte oficiale, este dovada cea mai clară a acţiunilor antiromâneşti care s-au desfăşurat în acele momente în mai multe localităţi din cele două judeţe….


AVÂND ÎN VEDERE CELE RELATATE ANTERIOR, PUTEM SĂ CONCHIDEM : ÎN ZILELE REVOLUŢIEI DIN DECEMBRIE 1989 ŞI DUPĂ ACEEA ÎN JUDEŢELE HARGHITA ŞI COVASNA AU AVUT LOC ATROCITĂŢI ÎMPOTRIVA ROMÂNILOR, ACTE CARE NU POT FI JUSTIFICATE DECÂT PRIN ATITUDINEA ANTIROMÂNEASCĂ, NAŢIONALISTĂ ŞI ŞOVINĂ A UNOR GRUPURI DE SECUI ŞI MAGHIARI CARE AU PROFITAT DE HAOSUL EXISTENT PENTRU A-ŞI MANIFESTA ÎN VOIE ADEVĂRATELE SENTIMENTE PE CARE LE AVEAU FAŞĂ DE CONAŢIONALII LOR….


Trebuie subliniat faptul că în această parte a ţării reacţia organelor care apărau vechiul sistem politic - miliţia şi securitatea - a fost totalmente pasivă, până la ora actuală nedescoperindu-se nici măcar un caz în care să se folosească armele de foc împotriva populaţiei. După ce radioul şi televiziunea au anunţat fuga dictatorului, în pieţele centrale ale oraşelor mari - Miercurea Ciuc, Odorhei, Sfântu Gheorghe, Gheorghieni, Topliţa - au avut loc adunări spontane cu prilejul cărora au fost ţinute discursuri în limba română şi maghiară , au fost distruse portretele dictatorului, precum şi materialele propagandistice de la sediile cabinetelor judeţene de partid. Au fost manifestări spontane ale bucuriei populaţiei de a fi scăpat de împilare şi suferinţă, români secui şi maghiari aflându-se împreună în acele momente de neuitat. Aceasta a fost prima fază a momentului revoluţionar, când nu s-au înregistrat stări conflictuale interetnice, populaţia urmărind cu înfrigurare ceea ce se petrecea la Bucureşti, Timişoara, Sibiu, Braşov, Craiova, Brăila, acolo unde se trăgea pe străzi, unde mureau sute de oameni.
Această situaţie nu s-a înregistrat în judeţele Harghita şi Covasna unde, în afara atacării unei unităţi militare din Sf. Gheorghe în noaptea de 24 spre 25 decembrie de persoane neidentificate, nu s-a constatat folosirea armelor de foc. De fapt, organele de miliţie şi securitate au primit ordine clare în sensul de a nu folosi armamentul din dotare împotriva populaţiei. Acesta a fost închis în locuri special amenajate sau predat unităţilor militare pentru a fi în siguranţă. În localităţile mici din cele două judeţe - comune şi sate - oamenii s-au adunat în primele momente în faţa primăriilor, distrugând simbolurile dictaturii comuniste.

În faza a doua a evenimentelor din acele zile atacurile au căpătat un caracter distructiv, devastator, acestea fiind orientate spre sediile posturilor de miliţie sau sediilor securităţii, cu toate că din acele locuri nu s-a înregistrat nici o reacţie fată de cele întâmplate. Acţiunile s-au declanşat în urma apelurilor unor persoane neidentificate care, prin staţii de amplificare în centrele urbane - au îndemnat populaţia la săvârşirea unor acte de vandalism fără să aibă o acoperire revoluţionară. De exemplu, în Miercurea Ciuc, la puţin timp după adunarea populaţiei în piaţă, de la o staţie de amplificare s-au făcut apeluri repetate în sensul de a merge la sediul securităţii. Ceea ce a urmat nu a mai avut nici o legătura cu evenimentele revoluţionare. În după amiaza zile de 22 decembrie au fost distruse 35 de posturi de miliţie din raza judeţului Harghita şi 3 în judeţul Covasna. Participanţii la aceste evenimente - secui şi maghiari în majoritatea lor - au devastat tot ce le-a ieşit în cale: staţii de radio, televizoare, telefoane, vestimentaţie, arhive, fişete cu diverse obiecte. În multe cazuri, după aceea clădirilor li s-a dat foc pentru a se înlătura orice urmă. La Odorhei, Gheorghieni, Miercurea Ciuc, Ciumani, Zetea, Căpâlnita, Secuieni, Brădesti etc. urmele acestor acţiuni s-au păstrat luni de zile….

Din păcate, acţiunile devastatoare nu s-au oprit aici, participanţii începând să se răfuiască cu cadrele de miliţie şi securitate - în marea lor majoritate români. Astfel, în judeţele Harghita şi Covasna au fost omorâte 7 persoane, 6 fiind cadre active şi de rezervă din fostele organe de miliţie şi securitate - 4 români şi 3 maghiari. Doi maghiari au fost omorâţi pentru că au încercat să ia apărarea colegilor lor români, fiind consideraţi trădători ai secuilor şi maghiarilor. Cei omorâţi - locotenent colonel Coman Dumitru, seful securităţii din Odorhei Secuiesc, plutonier major Cheuchişan Liviu Teofil, şef de post miliţia Dealu, maior Agache Aurel de la miliţia din Târgu Secuiesc, plutonier Dănăilă Gabi, ajutor şef de post comuna Zetea, plutonier major Ferencz Emeric, sectorist miliţia Cristuru Secuiesc, plutonier Dănăilă Gabi, ajutor sef de post comuna Zetea, plutonier major Ferencz Emeric, sectorist miliţia Cristuru Secuiesc, plutonier în rezervă Szekely Gavril, nu au folosit în nici un moment armamentul din dotare.

CRIMELE AU FOST COMISE ÎN MOD BESTIAL, FIIND ÎNSOŢITE DE TOT FELUL DE INJURII LA ADRESA ROMÂNILOR.
Astfel, maiorul Agache Aurel din Târgu Secuiesc a fost linşat efectiv de cei adunaţi, după aceea cadavrul fiind scuipat şi lovit în continuare de cei ce treceau prin zonă, în pleoape i s-au pus o monedă şi emblema de la caschetă iar în gură un şobolan. În final s-a încercat să i se dea foc arzându-se uniforma. În ziua de 22.XII.1989, după ce demonstranţii au stabilit "ordinea" în comuna Dealu, un grup de indivizi aflaţi în stare de ebrietate sosiţi din oraşul Odorhei Secuiesc, au atacat postul de politie, l-au omorât pe plutonierul Cheuchişan Liviu Teofil în mod bestial, încercând să-l jupoaie cu furculiţa şi să dea foc cadavrului. Această acţiune a avut loc în prezenta soţiei şi a celor 2 copii mici. La această acţiune a asistat aproape toată populaţia din comună, dar nimeni nu a intervenit să-l apere pe cel agresat. Acesta deşi a avut tot timpul pistolul asupra sa, nu l-a folosit. Abia a doua zi după amiază cadavrul a putut fi ridicat fiind descoperit în grădina casei, despuiat şi acoperit cu crengi. Soţia şi cei doi copii au fost salvaţi de un secui, care, la orele 22.00. a trecut prin focul pus la intrarea în locuinţă de către agresori.
ACESTE EVENIMENTE NU AU NIMIC COMUN CU REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE, CONSTITUIND FAPTE PENALE GRAVE, PEDEPSITE ÎN ORICE STAT DE DREPT. …

Capitolul III

Caracterul manifestaţiilor stradale care au avut loc după 22 decembrie 1989.
Cei ieşiţi pe stradă în diverse oraşe, comune şi sate din judeţele Harghita şi Covasna au strigat lozinci incitatoare ca: "Moarte valahilor!", "Horty, Horty!", "Trăiască Ungaria!", "Ardealul la Ungaria!", "Acum ori niciodată!". În localităţi precum Cristuru - Secuiesc, Gheorghieni, Târgu Secuiesc şi Baraolt asemenea acţiuni au atins paroxismul. Aceste acţiuni au reprezentat o continuare a violentelor din cele două judeţe , comise cu prilejul atacării sediilor de miliţie şi securitate soldate cu crime bestiale şi importante pagube materiale. … Încă un element semnificativ în demonstrarea faptului că manifestările stradale au avut un caracter antiromânesc este faptul că drapelele româneşti au fost rupte şi aruncate la gunoi în mai multe localităţi din cele două judeţe - la Târgu Secuiesc aceasta s-a întâmplat din chiar primele momente ale revoluţiei.



atrocitati maghiare asupra romanilor



 Martiri Romani din Transilvania back 
Martiri Romani din Transilvania

»Martiriul BisericiiMartiriul Bisericii
»Parohia Aita MareParohia Aita Mare


Martiri Romani din Transilvania

»Diktatul de la VienaDiktatul de la Viena
»Aparatul represiv horthystAparatul represiv horthyst
»Atrocităţi maghiareAtrocităţi maghiare
»Aita SeacăAita Seacă
»Câmpia TurziiCâmpia Turzii
»CiumirnaCiumirna
»CucerdeaCucerdea
»HâdaHâda
»HalmăjdHalmăjd
»HodoşHodoş
»HuedinHuedin
»IanculeştiiIanculeştii
»IpIp
»LăscudLăscud
»LuduşLuduş
»MoiseiMoisei
»Mureşenii de CâmpieMureşenii de Câmpie
»Prundu BârgăuluiPrundu Bârgăului
»SărmaşuSărmaşu
»TrăzneaTrăznea
»ZalăuZalău


Martiri Romani din Transilvania

»ZalăuCrime maghiare in Nordul Ardealului
»ZalăuPresa maghiara anti-Romania
»ZalăuFilme
»ZalăuDocumente, carti
»ZalăuImnul Eroilor



Home |  Filme |  Fotografii |  contact@martiriromani.com
GID-Romānia  | CivicNet-Piata Universitatii  | CivicMedia  | Victor Roncea  | Dan Tanasa  | Condeiul Ardelean
Muzee din Maramures  | Muzeul National al Refugiatilor  | Parohia Aita Mare  | Forumul Civic al Romānilor din Harghita si Covasna
Sindicatul C.T.F. Brasov 2007