Martiri Romani din Transilvania  
»HomeHome
»Martiriul Bisericii Ortodoxe Române din ArdealMartiriul Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal
»Masacre din 1917-1919Masacre din 1917-1919
»Teroarea horthystăTeroarea horthystă
»Decembrie 1989Decembrie 1989
»Târgu Mureş 1990Târgu Mureş 1990
»CriminaliCriminali
»Filme, documenteFilme, documente
»FotografiiFotografii


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania


 Martiri Romani din Transilvania back 

IV. Biserica românească în perioada 1940-1944, şi încercările de deznaţionalizare în arcul intracarpatic.



Pr. Iustin Răzvan Gârleanu: Biserica românească din ţinutul secuizat in perioada horthystă (lucrare de licenţă)

Imediat după pronunţarea Dictatului de la Viena şi administraţia românescă împreună cu armata şi instituţiile publice sunt obligate să se retragă peste graniţa trasată la Viena în seara zilei de 30 septembrie. În urma acesteia a rămas populaţia românescă majoritară şi Biserica Ortodoxă împreună cu cea Greco-Catolică, care dispuneau de o organizaţie specifică, rezultată din strădania seculară de a-şi păstra fiinţa spirituală proprie. Biserica de altfel constituia o mare forţă de menţinere a unităţii şi individualităţii spirituale şi naţionale a românilor şi de aici de a însufleţii aspiraţia românilor de a se reuni cu patria mamă.

Maghiarii erau conştienţi de rolul Bisericii Ortodoxe în menţinerea conştiinţei naţionale în Ardeal, şi de aceea au încercat prin toate mijloacele să distrugă instituţia bisericii. Chiar dacă în tot Ardealul Biserica Ortodoxă împreună cu membrii şi clerul ei au fost supuşi progoanei horthyste, totuşi în nicio altă parte din Ardealul ocupat nu au fost distruse atâtea bisericii pe suta de kilometri pătraţi, ca în zona secuizată.



Astfel între anii 1940-1944 au căzut pradă "civilizaţiei horthyste" nu mai puţin de 23 de biserici ortodoxe din următarele localităţi care au fost dărâmate: Biborţeni, Boroşneul Mare, Comandău, Căpeni, Catalina, Comolău, Doboşeni, Filia, Herculian, Racoşul de Sus, Vârghiş - din judeţul Covasna şi Aldea, Borsec, Crăciunel, Ditrău, Lueta, Mărtiniş, Mihăileni, Mereşti, Mugeni, Poiana Veche (Tulgheş), Vlăhiţa, Zetea - din judeţul Harghita. 31. În afară de cele demolate, 18 biserici ortodoxe din cele două judeţe au fost devastate precum: Aita Mare, Arini, Baraolt, Belin, Bicsad, Bicfalău, Bodoş, Chichiş, Iarăşi, Poina Sărată, Sita Buzăului, Păpăuţi, Zăbala, Cristur, Gherogheni, Odorhei, Petecu, Miercurea Cuc (actuala Catedrală Episcopală). 32.

Nici bisericile greco-catolice nu au scăpat de barbaria horthystă; astfel din 15 biserici doar una a scăpat intactă, adică Baraolt, iar: - Aita Seaca, Sfântu Gheroghe, Bicazul Ardelean, Corbu, Topliţa, Tulgheş, Miercurea Ciuc, - au fost devastate, şi restul ca: Mereşti, Crăciunel, Ocland, Mihăileni, Ditrău, Aldea, Mărtiniş - au fost "rase" de pe faţa pământului într-un mod samavolnic. 33.

Acestea au fost construite în marea lor majoritate în stil bizantin .

Existenţa acestor biserci româneşti construite în stil bizantin au provocat o reacţie puternică în rândurile şovinilor revarşarzi, care nu au putut împiedica construirea lor în perioada interbelică şi au aşteptat momentul prielnic de a le demola odată cu ocupaţia horthystă din Ardeal şi repectiv din ţinutul scuizat.

În legătură cu bisericile dărâmate, nici unul din motivele invocate de reprezentanţii de ieri şi de astăzi ai comunităţilor maghiare din localităţile respective (răzbunarea "umilinţelor" suportate în anii "stăpânirii româneşti", participarea "forţată" a cetăţenilor maghiari la ridicarea bisericilor respective ş.a.) nu pot scuza aceste acte de maximă intoleranţă. După cum se ştie acţiunea a fost dispusă de către contele Pal Teleki, prim-ministru al Ungariei şi urmărea "curăţirea satelor secuieşti" de bisericile "valahilor" construite în stil bizantin. De menţionat că toate bisericile dărâmate samavolnic în anii 1940-1944, erau construite în centrul satelor (fapt ce nu a putut fi acceptat de cei obişnuiţi ca modestele biserici ale românilor să se afle amplasate la marginea aşezărilor "secuieşti"). 34.

După cum am arătat nu toate bisericile româneşti au fost distruse, ci în marea lor parte numai devastate (28), iar marea lor majoritate construite în stil bizantin. Acest lucru nu a convenit şovinilor unguri, de aceea s-a pornit o campanie aprigă în presa maghiară, pentru a fi dărâmate toate bisericile în stil bizantin care au rămas în picioare.
În 12 octombrie ziarul "Uj Magyarorszag" cerea ca toate bisericile româneşti să fie demolate pentru ca Transilvania să-şi recapete aspectul ei vechi şi să "restabilească armonia maghiară". Ziarul "Esti Kurir" din 19 octombrie 1940 publică un articol intitulat "Urmele stilului bizantin vor dispărea din Transilvania", anunţând că un consilier budapestan va merge la faţa locului pentru a pune "măreţul plan" în practică. 35. Un alt organ de presă din Ungaria, "Nemzeti Ujsag", scria la 16 octombrie că: "Transilvania reanexată reclamă urgenta soluţionare a clădirilor bisericilor ortodoxe româneşti. Fiecare simte că rezolvarea satisfăcătoare a acestei chestiuni - adică dărâmarea bisericilor fără stil şi fără credincioşi - nu poate fi evitată". 36.

Toate aceste acte de barbarie săvârşite în plin secol XX, au dus la purificarea etnică şi religioasă condusă de politica şovină de la Budapesta. Românii au fost umiliţi, batjocoriţi maltrataţi, şi chiar ucişi. Faptele petrecute arată de fapt "dragostea" maghiară faţă de românii paşnici care au dorit să convieţuiască cu maghiarii deopotrivă. Ne punem întrebarea de unde atâta ură?


31 Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan, Violeta Pătrunjel, op. cit.

32 Ioan N. Ciolan, Transilvania - ultima prigoană maghiară, sau Transilvania prigonită de unguri, Editura "Petru Maior" - Târgu Mureş & Liga Cultural Creştină "Andrei Şaguna", Sfântu Gheorghe 1995, p. 51-52

33 Ibidem

34 Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan, Violeta Pătrunjel, op. cit. p. 145

35 Ioan N. Ciolan, op. cit. p.53

36 Mihai Fătu, Biserica românească din nord-vestul ţării sub ocupaţia horthystă 1940-1944, Editura IBMBOR, 1985, p. 54


 Martiri Romani din Transilvania back 
Martiri Romani din Transilvania

»Martiriul BisericiiMartiriul Bisericii
»Parohia Aita MareParohia Aita Mare


Martiri Romani din Transilvania

»Diktatul de la VienaDiktatul de la Viena
»Aparatul represiv horthystAparatul represiv horthyst
»Atrocităţi maghiareAtrocităţi maghiare
»Aita SeacăAita Seacă
»Câmpia TurziiCâmpia Turzii
»CiumirnaCiumirna
»CucerdeaCucerdea
»HâdaHâda
»HalmăjdHalmăjd
»HodoşHodoş
»HuedinHuedin
»IanculeştiiIanculeştii
»IpIp
»LăscudLăscud
»LuduşLuduş
»MoiseiMoisei
»Mureşenii de CâmpieMureşenii de Câmpie
»Prundu BârgăuluiPrundu Bârgăului
»SărmaşuSărmaşu
»TrăzneaTrăznea
»ZalăuZalău


Martiri Romani din Transilvania

»ZalăuCrime maghiare in Nordul Ardealului
»ZalăuPresa maghiara anti-Romania
»ZalăuFilme
»ZalăuDocumente, carti
»ZalăuImnul Eroilor



Home |  Filme |  Fotografii |  contact@martiriromani.com
GID-Romānia  | CivicNet-Piata Universitatii  | CivicMedia  | Victor Roncea  | Dan Tanasa  | Condeiul Ardelean
Muzee din Maramures  | Muzeul National al Refugiatilor  | Parohia Aita Mare  | Forumul Civic al Romānilor din Harghita si Covasna
Sindicatul C.T.F. Brasov 2007