|
 back |
II. Propaganda revizionistă din biserica în perioada interbelică.
Pr. Iustin Răzvan Gârleanu: Biserica românească din ţinutul secuizat in perioada horthystă (lucrare de licenţă)
În perioada de după 1918 bisericile maghiare în afara activităţiilor bisericieşti, au mai avut şi alte activităţi şi ne referim la cea revizionistă în rândul credincioşilor, uneori în mod sporadic alteori într-un mod mai accentuat. Ideile cu caracter revizionist erau răspândite în rândul maselor prin filiera preoţilor catolici, dar şi a pastorilor reformaţi şi unitarieni.
1. Cei mai mulţi dintre preoţii care desfăşurau o propagandă străină de activităţile bisericeşti aparţineau Bisericii Romano-Catolice. O notă SSI din 26 mai 1941 a semnalat un număr de persoane "bănuite că fac parte din serviciul secret ungar din România". Printre acestea se numărau şi 8 feţe bisericeşti: protopopul Daniel Olah din Teiuş şi preoţii Erno Bicfald din Vinţu de Jos, Aladar Vasvary din Braşov, Bela Kovacs din Bran, Janos Badila din Sibiu, Trifan Timot din Mediaş şi Jakob Bernady Gyurgy din Ciuc. 23
2. Biserica Reformată a întreprins de asemenea o campanie cu caracter revizionist înainte şi după începerea celui de-al doilea război astfel pastorul reformat Iosif Soos, pastor în comuna Budila-Braşov, a fost dovedit ca fiind unul din principalii agenţi de legătură dintre Ardealul cedat şi oficiul de informaţii ungar aflat la Braşov. La locuinţa lui existau arme aduse clandestin, costume naţionale maghiare şi se făceau pregătiri pentru ziua încorporării la Ungaria, considerată "foarte aproape" 24, având legături cu bisericile reformate din judeţul Trei Scaune.
3. Deşi cel mai slab reprezentată - doar câteva nume - Biserica Unitariană a avut, totuşi, membri care au desfăşurat o activitate revizionistă, alăturându-se fără rezerve celorlalte confesiuni maghiare din România. Un raport din 4 iunie 1941 l-a definit drept "şovinist" pe preotul unitarian Adalbert Vereş din Petroşani, conducătorul CNMR din localitate. Se specifică despre el faptul că s-a sustras vizitei Î.P.S. Mitropolitul Bălan în zonă, plecând la Arad ca să nu-l întâmpine şi a trimis ca reprezentant pe curatorul bisericii. A organizat "Uniunea Carpatică de Turism", prin care a urmărit efectuarea de excursii prin ţară (şi mai cu desosebire prin zona secuiască unde se ştie că sunt cei mai mulţi unitarieni pe cap de locuitor din toată secuimea), pentru a cunoaşte cât mai bine topografia zonei, fapt pentru care a fost arestat de Poliţia Petroşani şi trimis la Curtea Marţială din Sibiu, care, în urma anchetei, l-a acuzat de "activitate interzisă şi dăunătoare Statului". 25
NOTE.
23 Alexandru Alin Spânu, Serviciul Special de Informaţii atenţionează: Revizionism maghiar sub cupola Bisericii (1941), în Angvistia 8, Editura Angvistia, Sfântu Gheorghe, 2006, p. 169
24 Ibidem p. 172
25 Ibidem
|
| back |
|
|
|
