Martiri Romani din Transilvania  
»HomeHome
»Martiriul Bisericii Ortodoxe Române din ArdealMartiriul Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal
»Masacre din 1917-1919Masacre din 1917-1919
»Teroarea horthystăTeroarea horthystă
»Decembrie 1989Decembrie 1989
»Târgu Mureş 1990Târgu Mureş 1990
»CriminaliCriminali
»Filme, documenteFilme, documente
»FotografiiFotografii


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania


Martiri Romani din Transilvania


 Martiri Romani din Transilvania back 

Aparatul represiv horthyst



Pr. Iustin Răzvan Gârleanu: Biserica românească din ţinutul secuizat in perioada horthystă (lucrare de licenţă)
Perioada horthystă este perioada delimitată între 30 august 1940 - 23 august 1944, perioadă în care Ardealul de nord-est a fost sub cedat Ungariei condusă de regentul Miklos Horthy. În această perioadă în cele 11 judeţe cedate Ungariei, românii au fost expuşi de către horthyşti la peste 22.700 de atrocităţi, din care 920 omoruri individuale şi colective (în localităţiile: Ip, Trăsnea, Nuşfalău, Hida, Huedin, Aita Seacă, Sighet, etc.); tot din aceste judeţe, aproape 160.000 de evrei au fost deportaţi în lagărele naziste ale morţii, iar 140.000 dintre ei pierind fără urmă.

Horthysmul sau ideologia horthystă este politica dusă de guvernul instaurat de Miklos Horthy atât în Ungaria cât şi în teritorile anexate Ungariei. Această ideologie se asemana pe alocuri cu fascismul.

Fascismul este o ideologie apărută în Europa după Primul Război Mondial, care a stat la baza unor partide de extremă dreaptă politică, caracterizându-se prin naţionalism extremist, misticism, violenţă, demagogie socială, etc. Termenul de fascist a desemnat iniţial pe purtătorul fasciei (Fascia - mănunchi de nuiele de mesteacăn, legat cu o curea, având la mijloc, în partea superioară, o secure, care era purtat de lictorii care îi însoţeau pe unii magistraţi romani din Roma antică).

Fascismul se încadrează în extrema dreaptă a spectrului politic şi este incompatibil cu democraţia şi diversitatea de opinii. Statul fascist este o dictatură care promovează cel mai adesea idei naţionaliste duse până la extrem; pe lângă idealizarea propriei naţiuni şi preamărirea trecutului glorios, se manifestă intoleranţa faţă de alte naţiuni, rase, ideologii. Naţionalismul exagerat este completat de încălcarea gravă a drepturilor omului, eliminarea oponenţilor prin mijloace teroriste, o obsesie bolnavicioasă faţă de problemele legate de siguranţa naţională şi dorinţa de expansiune teritorială, care determină puternica militarizare a statului, blocarea sau chiar eliminarea altor lideri de opinii, interzicerea religiei, corupţia generalizată, descurajarea manifestărilor artistice, obţinerea şi menţinerea puterii prin mijloace brutale, prin şantaj, ameninţare şi crimă. Fascismul se manifestă prin distrugerea oricăror structuri democratice, controlul mediilor de mase, subordonarea totală a individului faţă de stat şi crearea unei situaţii de continuă terorizare a populaţiei civile. Relativa priză a ideologiilor fasciste la unele populaţii în anumite momente istorice s-a datorat unor lideri harismatici (Adolf Hitler; Benito Mussolini sau Miklos Horthy), discursului naţionalist şi conjuncturii politice şi economice. S-a constatat că ideologiile de extremă dreaptă reuşesc să se impună în perioadele de recesiune economică şi pe fondul nemulţumirii populaţiei faţă de ineficienţa guvernării.
Toamna anului 1940 a repezentat unde din cele mai negre file din istoria poporului român. Este anul în care poporul român a fost umilit aşa cum nu a mai fost niciodată în decursul istoriei sale. Prin voinţa marilor puteri şi prin slăbiciunea reperzentanţiilor, de atunci, prin slaba politică externă a României, şi prin dezinteresul regelui Carol al II-lea, România pierde prin injustul Dictat de la Viena o suprafaţă de 43 492 km2 şi o populaţie de 2 667 000 din care 1 304 898 români, 968 371 maghiari şi secui, 71 108 germani, 28 098 ruteni, 143 371 evrei şi 80 788 alte naţonalităţi.

După multe negocieri în care au fost implicate ambele părţi dar şi repezentanţi ai Axei (Italia şi Germania) care au susţinut în mod permanent interesele Ungariei făcând chiar presiuni mergând până la ameninţarea cu ştergerea României de pe harta Europei, la data de 30 august 1940, Ungariei lui Miklos Horthy i se fac cadou de către aliatul criminal Hitler acest teritoriu, cu respectiva populaţie (prezentată statistic mai sus) şi astfel se vor culege roadele politici laşe, revizioniste, dusă cu atâta agresivitate în toată perioada interbelică de către guvernul maghiar. Hothy, odată venit la putere va instaura o dictatură de tip totalitar, a cărei ideologie se va baza pe iredentism şi revizionism. În timpul dictaturii horthyste, anumite organizaţii, grupări şi asociaţii s-au unificat şi s-au dezmembrat, în funcţie de interesele conjuncturale ale momentului.

Tot ce a existat mai reacţionar, mai naţionalist şi mai sălbatic în organizarea politică şi statală a regimului horthyst şi-a dat mâna, s-a împletit şi unit într-un singur angrenaj politico-funcţionar şi militaro-poliţienesc pentru a instaura şi menţine în nord-vestul României cotropite un regim de teroare împotriva românilor şi a celorlalte populaţii asuprite. Seria crimelor de o rară ferocitate, început încă din prima clipă a încălcării graniţei române şi atestă că acest angrenaj politic şi de stat a fost conceput şi pus la punct cu mult timp înainte, de fapt, de-a lungul întregii perioade interbelice. Un întreg şir de partide politice, de uniuni, organizaţii şi asociaţii de comun acord şi împreună cu organismele statale au promovat cel mai deşănţat naţionalism şi revizionism, au incitat la agresiune şi expansiune, propagând şi chiar pregătind - când în ascuns, când făţiş elementele de şoc ale terorii şi asasinatului. Multe din ele erau orientate distinct şi direct împotriva României.

Odată cu Dictatul de la Viena şi imediat după aceea, aceste partide, uniuni, asociaţii şi organizaţii împreună cu cele create ad-hoc având sprijinul nelimitat al armatei, al jandarmeriei şi poliţiei, al întregului aparat de stat horthyst, au trecut, pe de o parte, la înfăptuirea în teritoriul cotropit a acţiunilor şi măsurilor de umilire, prigonire şi teroare împotriva românilor şi a celorlalte populaţii asuprite, iar, pe de alta parte, la extinderea lor organizatorică în acest teritoriu pentru a-şi putea amplifica şi intensifica activitatea.

În linii mai, regimul horthyst a materializat la scara ţării o dictatură fascistă, care s-a sprijinit pe elementele, asociaţile şi organizaţiile fasciste din aparatul de stat, având la diferite nivele de conducere elemente conservatoare fasciste. În unele cazuri au avut chiar sprijinul bisericiilor maghiare, aşa cum vom vedea mai departe.

În anul 1931 în Ungaria asociaţile şi grupările fasciste s-au unit într-un singur partid sub denumirea "Partidul Crucilor cu Săgeţi" sub conducerea lui Szalosi Ferenc. Acest partid a promovat consecvent un program de tip fascist, dictatorial, antidemocratic, şi revizionistcare folosea diferite slogane naţional-şovine. Partidul acesta era susţinut de elemntele prohitleriste, antisemite, care ridicau crima şi teroarea la rang de politică de stat.

Dintre formaţiunile fasciste nou create în Roamânia, limitate, ca arie de acţiune, la teritoriul cotropit, cronologic, prima care apare este Erdelyi Magyar Part (Partidul Ardelenesc Maghiar), urma şi pe alt plan, al Partidului Maghiar din România şi al comunităţii populare maghiare. Partidul Ardelenesc Maghiar a luat fiinţă la 10 decembrie 1940, ca sprijinitor activ al regimului horthyst. Membru al acestui partid putea fi "numai maghiarul creştin" care se erija în postura de reprezentant al tuturor păturilor sociale ale populaţiei maghiare din nordul şi estul Transilvaniei. Chiar dacă, în unele probleme minore, au existat anumite neconcordanţe între viziunea guvernului şi a Partidului Ardelenesc Maghiar, în problemele de bază, identitatea era deplină. El s-a declarat de acord şi a sprijinit guvernul în acţiunea de revizuire a reformei agrare înfăptuită în România după 1913. A promovat şi susţinut cu insistenţă, excluderea a tot ce nu era maghiar şi, în primul rând, a românilor şi evreilor din viaţa economică şi culturală. Faţă de populaţia românească majoritară, acest partid s-a plasat de la început de partea politicii guvernamentale, care urmarea "încadrarea" prin orice mijloc a românilor în statul fascisto-horthyst. Ca şi revizioniştii de la Budapesta, Partidul Ardelenesc Maghiar a desfăşurat o vastă propagandă revizionistă împotriva României pentru cotropirea de către Ungaria horthystă a întregii Transilvanii şi a Banatului. Pentru politica acestui partid în problema naţională şi, în primul rând, pentru atitudinea sa faţă de populaţia românească, este elocventă conferinţa ţinută în ianuarie 1942 la Odorhei, unde Partidul Ardelenesc Maghiar şi-a definit modul de rezolvare a "problemei" românilor, în perioada de după război, prin evacuarea completă a acestora "din vatra lor străbună".

1. La rîndul ei, Organizaţia Levente27 a urmărit pregătirea militară a tineretului din Ungaria şi din partea de nord-est a Transilvaniei în scopuri războinice, agresive. Această pregătire era conduă nemijlocit de comandamentele corpurilor de armată, unde se aflau şi sedile organizaţiei, un mare număr de levenţi maghiari fiind puşi la dispoziţia Serviciului de Informaţii ale aparatului de stat horthyst, ca radiofonişti şi radiotelegrafişti. Pentru executarea misiunilor de luptă în zonele de frontieră, levenţii primeau, pe lângă instrucţia militară obişnuită, şi cunoştinţe pe linie de spionaj şi contraspionaj, fiind iniţiaţi în acţiuni de sabotaj şi diversiune, în tehnica transmiterii informaţiilor secrete.

2. Szekely Hataror Hadosztaly (Divizia secuiască de frontieră) a fost de asemenea o organizaţie revizionistă, militarizată, dotată cu armament şi material de război. Ea a cuprins cele 4 judeţe din arcul intracarpatic Mureş, Ciuc, Trei Scaune şi Odorhei, avînd statul major la Tg. Mureş, în componenţa ei au intrat 4 regimente, câte unul între şedinţele judeţelor menţionate, şi 9 batalioane volante, staţionate cîte unul în oraşele mai importante. La reşedinţele plăşilor din această zonă staţiona cîte o companie cu efective variabile în raport cu numărul populaţiei şi importanţa obiecti- velor economice. Această organizaţie a fost înfiinţată, sub egida Marelui Stat Major al armatei horthyste, cu scopul de a sprijini trupele regulate din regiunea secuiască, în ipoteza unui război dezlănţuit de Ungaria horthystă împotriva României. Comandată de generalul în rezervă Kozma Istvan, iar regimentele şi batalioanele de către ofiţeri activi, formaţiunea şi a constituit efectivele din rândurile elementelor revizioniste maghiare din zona menţionată, nemobilizabile în unităţile armatei horthyste, din militarii contingentelor vechi care au participat la primul război mondial, din tineri rezervişti mobilizaţi pentru lucru şi scutiţi de satisfacerea stagiului militar în unităţile militare permanente, precum şi din alţi cetăţeni secui şi maghiari pregătiţi în celelalte organizaţii paramilitare, în deosebi în asociaţia tiraliorilor. Batalioanele acestei divizii aveau în compunerea lor şi artilerie, precum şi alte subunităţi speciale. Pentru pregătirea militară a luptătorilor Diviziei secuieşti de frontieră s-a înfiinţat la Sovata, în noiembrie 1942, un centru de instrucţie, care funcţiona în serii de, cîte 21 de zile. Pînă la începutul anului 1943 au fost pregătiţi, în acest centru, peste 6 000 de membri ai acestei organizaţii, ale căror arme şi muniţii, după terminarea cursurilor, au fost depozitate la posturile de jandarmi din comunele unde s-au întors, iar pentru batalioanele volante la reşedinţele acestora. Divizia secuiască de frontieră numărau în rândurile ei peste 20 000 de membri.

Cu deosebită cruzime a acţionat în exercitarea regimului de teroare horthystă asupra nordului Ardealului cotropit Magyar Kiralyi Rendorseg (Poliţia regală maghiară), care a fost instalată în reşedinţele de judeţ Bistriţa, Cluj, Dej, Miercurea - Ciuc, Oradea, Odorhei, Satu Mare, Sighetul Marmaţiei, Sf. Gheorghe, Zalău şi în următoarele oraşe cu subordonare judeţeană: Baia Mare, Baia Sprie, Carei, Gherla, Gheorghieni. Huedin, Şimleul Silvaniei, Tg. Secuiesc şi Reghin. Formaţiunile teritoriale ale acesteia aveau denumirea de Kapitanysag (Căpitanatul poliţiei regale ungare) din localitatea respectivă.

3. Principalul instrument de stat al politicii horthyste a fost aparatul de stat format din: jandarmerie, poliţie, armată, instanţele judecătoreşti cu fel de fel de închisori, lagăre şi detaşamente de muncă forţată care au creat teroare în rândul populaţiei româneşti. Toate aceste organizaţii şi asociaţii au avut rolul de purificare etnică recurgând adesea la genocide în masă (ex. Treznea, Ip, Aita Seacă) la etnocid (maghiarizări forţate, trecerea forţată la unul din cultele maghiare) dar şi la deportări în masă.

Cel mai odios, cel mai feroce organism al sistemului de reprimare şi exercitare al terorii pus pe picioare de regimul de la Budapesta din acei ani a fost, fără îndoială, jandarmeria horthystă. Corpul de ofiţeri de jandarmi era recrutat din rândurile marilor proprietari de pămînt, ale ofiţerilor din cadrul armatei, care exprimau tendinţele celor mai reacţionare cercuri ale claselor dominante. Jandarmeria a avut un caracter dublu: militar şi poliţienesc, fiind subordonată atât Ministerului de Interne cât şi Ministerului Apărării Naţionale, având dreptul de a face uz de armă atât împotriva persoanelor civile cât şi a celor militare, drept pe care nu-l avea nici poliţia. Importanţa deosebită ce se acorda jandarmeriei dislocată în nordul şi estul Transilvaniei rezulta şi din faptul că ofiţerii erau numiţi personal de către Horthy, iar subofiţerii de către ministrul apărării; organizarea teritorială a jandarmeriei corespundea cu cea a armatei, avînd subsecţii de urmărire, care au activat deosebit de feroce mai ales în timpul arestărilor în masă a populaţiei româneşti, a ghetourizării şi deportării evreilor în lagărele de concentrare naziste. Jandarmeria constituia acel organ de represiune prin intermediul căruia regimul de ocupaţie exercita cea mai brutală şi nelimitată teroare de masă împotriva adversarilor regimului şi cu deosebire a românilor.

Totuşi cele trei princiale organe de repesiune comandate direct de Budapesta au fost jandarmeria, poliţia şi armata care au fost susţinute de numeroasele organizaţii paramiliare de tip şovin, ce au acţionat la intimidarea populaţiei româneşti în general, recurgând fără nici o îndurare la masacre, geneocid, bătăi, etnocid, deportări, internări în lagăre de concentrare şi bătuţi cu sălbăticie. Toate acestea nu avut decât un singur scop: purificarea etnica, maghiarizarea şi deznaţionalizarea.


note

29. Ion Aredeleanu, Gheorghe Bodea, Mihai Fătu, Oliver Lusting, Mircea Muşat, Ludovic Vajda, op. cit. p. 53
30. Ervin Hollos, Rendorseg Csebdorseg VKF (Poliţia, jandarmeria VKF) Kossuth Konvkiado, Budapest, 1971, p. 92, apud, Ion Aredeleanu, Gheorghe Bodea, Mihai Fătu, Oliver Lusting, Mircea Muşat, Ludovic Vajda, Teroarea hortystho-fascistă din nord-vestul României (septembrie 1940 - octombrie 1944) Editura Politica Bucreşti, 1985, p. 54
31. Ibidem


 Martiri Romani din Transilvania back 
Martiri Romani din Transilvania

»Martiriul BisericiiMartiriul Bisericii
»Parohia Aita MareParohia Aita Mare


Martiri Romani din Transilvania

»Diktatul de la VienaDiktatul de la Viena
»Aparatul represiv horthystAparatul represiv horthyst
»Atrocităţi maghiareAtrocităţi maghiare
»Aita SeacăAita Seacă
»Câmpia TurziiCâmpia Turzii
»CiumirnaCiumirna
»CucerdeaCucerdea
»HâdaHâda
»HalmăjdHalmăjd
»HodoşHodoş
»HuedinHuedin
»IanculeştiiIanculeştii
»IpIp
»LăscudLăscud
»LuduşLuduş
»MoiseiMoisei
»Mureşenii de CâmpieMureşenii de Câmpie
»Prundu BârgăuluiPrundu Bârgăului
»SărmaşuSărmaşu
»TrăzneaTrăznea
»ZalăuZalău


Martiri Romani din Transilvania

»ZalăuCrime maghiare in Nordul Ardealului
»ZalăuPresa maghiara anti-Romania
»ZalăuFilme
»ZalăuDocumente, carti
»ZalăuImnul Eroilor



Home |  Filme |  Fotografii |  contact@martiriromani.com
GID-Romānia  | CivicNet-Piata Universitatii  | CivicMedia  | Victor Roncea  | Dan Tanasa  | Condeiul Ardelean
Muzee din Maramures  | Muzeul National al Refugiatilor  | Parohia Aita Mare  | Forumul Civic al Romānilor din Harghita si Covasna
Sindicatul C.T.F. Brasov 2007